incotro? III

Apar la un moment dat in viata momente in care ai impresia ca se naruie totul si ca nimic nu pune lucrurile in buna asezare de dinainte... se deschid in calea ta prapastii, goluri, abisuri...poate datorita faptului ca nu esti inteles, poate ca eforturile tale de a remedia situatia nu fac decat s-o inrautateasca pentru ca te izbesti de zidul rece al atutudinii indiferente a unor persoane pe care le consideri a-ti fi cele mai apropiate... si atunci, ce ramane de facut? dupa ce frumosul se transforma in chin, dorul in nebunie, zile fara de soare, nopti cu agonie si nesomn, te stingi usor ca o flacara de lumanare ce a ars indelung, iar durerea ce patrunde in tine ca o fiara si iti sfasie inima in mii de bucati, in mii de dorinte azi pierdute si ajungi un calator pierdut si regasit in suferinta altora...